„JUR” de la „Jurnalist”

„Cei mai frumoşi ani sunt cei care vor veni”, spunea Alexandre Dumas.

main

Astăzi, în faţa celor mai imprevizibile experienţe posibile, conştientă de dificultatea provocărilor, dar hotărâtă să nu ratez nici una, îndrăznesc să cred în veridicitatea cuvintelor lui Dumas. Știu că voi colinda o lume râvnită de atâta vreme şi imaginată în sute, mii, milioane de variante. Pentru că dintotdeauna am avut acelaşi răspuns la aceeaşi întrebare: ”Nu-mi amintesc să-mi fi dorit vreodată altceva!” Poate am găsit, fără să ştiu nici eu de ce, o satisfacţie incomparabilă în jurnalism, o bucurie imposibil de egalat în orice alt domeniu. În inima mea, e o meserie cu valoare de jurământ, după cum şi denumirea o ajută, o profesie pe care o adori sau nu!

Bănuiam deja, înainte de a începe facultatea, că jurnalist este mai mult, mult mai mult decât individul îmbrăcat la patru ace care dă citire ştirilor de ultimă oră; şi pare un miracol să descoperi că în spatele crainicului cu privire neînduplecată mai există şi un suflet… Dar ce uşor se pot vinde iluziile prin ecranul televizorului!… Ca jurnalist, îmi doresc să cunosc oamenii – pe cei celebri, dar şi pe cei deosebiţi în anonimatul lor. Vreau să fiu mereu ”la faţa locului”, când ”locul” mai are încă multe de arătat, vreau să mă înghesui printre aceia care, la fel ca mine, caută să obţină primii adevărul, dar, mai presus decât orice, vreau să aduc beneficii societăţii! O societate avidă de noutate şi de adevăr, o societate care are mare nevoie de educaţie, în ansamblul ei, societatea mea, cu multe obiceiuri şi concepţii eronate, dar cu potenţial de evoluţie.

La fel gândeam în urmă cu un an, când drumul studiilor universitare abia se deschidea, timid, în fața ochilor mei curioși, la fel gândesc acum, la finalul primului an de facultate, un vis la care aproape că nu îndrăzneam să cuget. Poate mai mult ca oricare alta, Facultatea de Jurnalism e genul de instituție educațională care nu sădește talent, pentru că, în definitiv, ar fi imposibil, ci, mai degrabă, cizelează pasiuni și înclinații profesionale. În loc de bilanț, mă gândesc la toate experiențele noi, inedite, la atitudinea pe care ți-o induce statutul de student la Jurnalism, la curajul căpătat de fiecare dată când îți vezi numele scris la finalul unui articol. E locul în care știi că puterea de a face performanță stă doar în mâinile tale, e domeniul la care nu te poți gândi ca la o alternativă, pentru că nu va merge: e meseria pe care o adori sau nu! Am învățat, de-a lungul unui întreg an de facultate, și mi-am repetat în fiecare zi, că jurnalismul e o profesie, dar, mai ales, o vocație, că subiectele de presă se ”miros”, se simt cu flerul pe care ți-l dă experiența, că de o importanță crucială este sinceritatea în comunicare și integritatea.

Și am mai învățat ceva! În fața competenței și a perseverenței, diferențele de orice fel sunt suprimate. Mă mândresc cu bucuria de a ști că, de ceva vreme, există câțiva oameni care au aflat de existența unui oraș numit Adjud datorită mie. Cu atât mai mare va fi mândria când de numele meu și al orașului se vor lega povești și amintiri de neuitat. Poate că e mai mic decât metropolele care oferă oportunități de neimaginat… poate că istoria lui nu e atât de fascinantă încât să atragă sute, mii de vizitatori… poate că puterea lui economică nu se compară cu cea a altor orașe cu potențial industrial… dar poate că nici nu trebuie! Pentru că aici sunt oameni cu putere de izbândă, oameni sinceri și curați sufletește, oameni ospitalieri și mereu bucuroși să li te alături. În poveștile lor, găsim demonstrația că succesul stă în oameni și în dorința lor de reușită.

Nu sunt printre aceia care se visează dărâmând munții! Eu pot promite doar că voi încerca să pun cărămizi la temelia jurnalismului de calitate, indiferent că va fi prin presă scrisă, radio sau televiziune.

Pentru că vreau! Pentru că pot! Pentru că-mi place! Restul este de prisos!

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;„JUR” de la „Jurnalist”&8221;

  1. „Nu sunt printre aceia care se visează dărâmând munții! Eu pot promite doar că voi încerca să pun cărămizi la temelia jurnalismului de calitate, indiferent că va fi prin presă scrisă, radio sau televiziune.

    Pentru că vreau! Pentru că pot! Pentru că-mi place! Restul este de prisos!”

    Mi-a placut foarte mult acest articol, asta si pentru faptul ca ma regasesc. Felicitari! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s